Tablou de bord · Ediția din noiembrie 2026
HospiStat 3.0
Cele 379 de spitale din registrul Ministerului Sănătății, 377 publice și 2 private în contract cu CNAS, fiecare în parte și toate împreună: identitatea și clasificarea, bugetele și personalul, achizițiile publice, activitatea și complexitatea cazurilor, acreditarea și experiența pacienților.
Autori: Constantin Radu, Ștefan Strilciuc și Adrian Pană
- spitale cu paturi
- 379
- Toate unitățile din registrul platformei de monitorizare a cheltuielilor a Ministerului Sănătății (octombrie 2026), inclusiv 3 unități comasate ulterior cu alte spitale (date proprii până în 2021–2022) și 1 unitate cu date doar până în 2016: 377 de spitale publice, dintre care unul este o societate comercială a Consiliului Local Videle, și 2 unități private în contract cu CNAS.
- cheltuieli realizate în 2025
- 50,1 mld. lei
- Execuția din formularul 1 la cele 374 de unități ale platformei cu o citire plauzibilă pentru 2025 (din 379); valoare nominală.
- atribuite prin achiziții publice, oct. 2025 – sept. 2026
- 17,6 mld. lei
- Contractele, fiecare numărat o singură dată, și achizițiile directe ale celor 333 de spitale din rapoartele Ministerului Sănătății; spitalele altor ministere nu sunt acoperite.
- cazuri acute externate în 2025
- 3,24 mil.
- Cazurile acute (DRG) ale spitalelor din HospiStat, 94,2% din total; totalul național, cu spitalele private și celelalte unități care raportează la INMSS, este de 3,45 milioane.
Analize disponibile
-
01Platforma Ministerului Sănătății · 2011–2026
Veniturile, cheltuielile și personalul spitalelor publice
Execuția bugetelor de venituri și cheltuieli raportată lunar în platforma Ministerului Sănătății de cele 379 de unități sanitare cu paturi, din 2011 până în septembrie 2026: sursele de finanțare, cheltuielile de personal, investițiile, plățile restante, paturile, posturile vacante și câștigurile salariale, pe țară, pe județe și pentru fiecare unitate.
Autori: Ștefan Strilciuc, Adrian Pană și Constantin Radu
-
02Mecanismul de feedback al pacientului · 2016–2026
Satisfacția pacienților internați în spitalele din România
Răspunsurile pacienților externați la chestionarul primit prin SMS de la Ministerul Sănătății, din decembrie 2016 până în septembrie 2026: evoluția națională, comparația spitalelor și a județelor, medicamentele cumpărate de pacienți și banii ceruți de personal.
Autori: Ștefan Strilciuc, Adrian Pană și Constantin Radu
-
03Presă și documente oficiale · 1989–2026
Miniștrii sănătății din România și promisiunile lor
Toate mandatele de ministru al sănătății din decembrie 1989 până în octombrie 2026, reconstituite din presă și din documentele oficiale, și analiza tematică a promisiunilor publice ale fiecărui titular, cu sursa fiecărei promisiuni.
Autori: Ștefan Strilciuc și Adrian Pană
-
04Registrele ANMDMR · 2016–2025
Sponsorizările industriei farmaceutice și de dispozitive medicale în România
Sponsorizările și celelalte transferuri de valoare declarate în registrele publice ale ANMDMR, pe sponsori, beneficiari, tipuri de plată și ani: registrul de medicamente (2016–2025) și registrul de dispozitive medicale (2019–2025).
Autori: Ștefan Strilciuc și Adrian Pană
-
05Notificările transmise ANMDMR · 2016–2026
Discontinuitățile în furnizarea medicamentelor și livrările intracomunitare
Notificările de discontinuitate temporară sau permanentă transmise ANMDMR de deținătorii autorizațiilor de punere pe piață, din iunie 2016, și notificările de livrări intracomunitare de medicamente, 2017–2026, puse în legătură produs cu produs.
Autori: Ștefan Strilciuc și Adrian Pană
-
06HG nr. 582/2025 · 183 de indicatori
Implementarea Strategiei naționale pentru combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare 2025–2030
Stadiul celor 183 de indicatori ai planului de acțiuni și realizările documentate public de la începutul implementării, inclusiv contribuțiile mediului academic și ale altor actori decât instituțiile desemnate.
Autori: Ștefan Strilciuc și Adrian Pană
-
07Colegiul Medicilor din România și INS · 2006–2024
Reclamațiile și sancțiunile disciplinare ale medicilor
Medicii reclamați și sancționați în cauzele Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, din rapoartele ei anuale pentru 2006–2024, raportați la numărul medicilor din fiecare specialitate publicat de Institutul Național de Statistică: ratele la 1.000 de medici pe specialități și grupe de specialități (2020–2024), evoluția din 2006, tipurile de sancțiuni și deciziile contestate în instanță.
Autori: Alina-Ioana Forray și Ștefan Strilciuc
Analize în lucru
-
În lucruMinisterul Sănătății, data.gov.ro · 2016–2023
Activitatea consiliilor de etică din spitale
Rapoartele consiliilor de etică ale spitalelor publice, publicate de Ministerul Sănătății pe data.gov.ro pentru 2016–2023 (fără 2018; pentru 2019, ianuarie–iunie): activitatea consiliilor, sesizările primite și modul în care au fost soluționate, iar pentru unii ani și împărțirea sesizărilor pe tipuri. Continuă capitolul despre solicitările de bani declarate de pacienți din analiza satisfacției pacienților.
Autori: Alina-Ioana Forray și Ștefan Strilciuc
Despre inițiativă
Epicriza.ro este o inițiativă independentă de analiză a sistemului de sănătate din România. Analizele pornesc de la date dispersate sau greu de citit în forma lor originală, cum ar fi registrele autorităților, listele oficiale, actele normative, documentele de program sau articolele de presă, și le analizează printr-o metodologie riguroasă, transparentă și reproductibilă.
Epicriza.ro este o platformă la care contribuie experți din diverse domenii. Fiecare contribuție este publicată sub numele autorilor, cu metoda și sursele folosite și cu declarația publică a intereselor și a eventualelor conflicte de interese, după aceleași reguli de transparență ca analizele de până acum. Platforma este în testare.
- Sursele
- Registrele și notificările publicate de autorități, actele normative, documentele oficiale, presa și, după caz, alte surse de date. Fiecare analiză indică proveniența datelor și, acolo unde natura datelor o permite, sursa fiecărei înregistrări.
- Metoda
- Fiecare analiză are un capitol de metodă, care descrie colectarea și prelucrarea datelor, definițiile folosite și limitele analizei.
- Datele
- Seturile de date prelucrate pot fi descărcate în format CSV din paginile analizelor.
- Citare
- Fiecare analiză afișează în antet citarea recomandată, cu un buton de copiere; citările pot fi copiate și de pe cardurile de mai sus.
- Licență
- Analizele și seturile de date sunt publicate sub licența Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0): pot fi copiate, redistribuite și adaptate liber, inclusiv în scop comercial, cu condiția citării sursei. Documentele și articolele citate în analize rămân sub licențele lor.
- Contribuții
- Propunerile de analize, datele, revizuirile și semnalările de erori pot fi trimise prin LinkedIn.
Contributori
-
CS II dr. Ștefan Strilciuc
Institutul de Cercetare Biomedicală MedFUTURE, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Ștefan Strilciuc este doctor în medicină și are studii de licență și de master în sănătate publică. Este directorul Departamentului de Genomică al Institutului de Cercetare Biomedicală MedFUTURE din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. În peste 13 ani de activitate în domeniul sănătății a lucrat în administrația sanitară centrală, în cercetarea de politici de sănătate în mediul neguvernamental, în învățământul universitar, în mediul privat (furnizori de servicii medicale, industrie farmaceutică); la nivel european, face parte din conducerea unei alianțe universitare.
În prezent este angajat al universității și oferă servicii de analiză de date, suport metodologic și diseminare a rezultatelor în cadrul unor activități de cercetare (de exemplu, studii clinice observaționale de tip „real-world evidence” sau studii de povară economică) pentru diverse entități, inclusiv asociații de pacienți, fundații de cercetare și companii farmaceutice.
-
Conf. univ. dr. Adrian Pană
Disciplina Sănătate publică și management, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca; Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică, Institutul Național de Sănătate Publică
Adrian Pană este medic primar în sănătate publică și management și medic specialist în epidemiologie. Este conferențiar universitar și șef al Disciplinei Sănătate publică și management a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și conduce Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică. A absolvit medicina la Cluj-Napoca și un master în managementul sănătății publice și al serviciilor de sănătate la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și este doctor al Academiei de Studii Economice din București. A fost consilier la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, director general pentru politici, strategii și managementul calității în Ministerul Sănătății și secretar de stat în Ministerul Sănătății (2013–2014), iar pentru Strategia Națională de Sănătate 2023–2030 a fost coordonator metodologic. Este colaborator al studiului Global Burden of Disease, cu articole publicate în The Lancet, Nature și JAMA Oncology.
-
Dr. Constantin Radu
MSc Health Economics and Outcomes Research (HEOR), Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Constantin Radu folosește economia sanitară și analiza datelor pentru a înțelege cum funcționează sistemul de sănătate și cum poate fi îmbunătățit. Îl cunoaște din mai multe perspective: a lucrat ca medic, i-a studiat problemele din societatea civilă, a analizat din interior mecanismele de finanțare a serviciilor medicale și se ocupă astăzi de accesul pacienților la medicamente inovatoare. A absolvit UMF „Carol Davila” din București și a studiat sănătatea publică la Universitatea Yale, ca bursier Fulbright. A fost director executiv al Observatorului Român de Sănătate, consilier al președintelui CNAS și cercetător la Yale School of Medicine. În prezent, lucrează în industria farmaceutică și predă în cadrul masterului HEOR al UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Din toate aceste experiențe, a păstrat același interes pentru ce ne spun datele despre realitatea din sănătate: cum sunt cheltuiți banii, de ce unii pacienți ajung mai greu la tratament și unde pot fi luate decizii mai bune.
-
Asist. univ. dr. Alina-Ioana Forray
Disciplina Sănătate publică și management, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Alina-Ioana Forray este medic specialist în sănătate publică și management și asistent universitar la disciplina cu același nume a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. A absolvit medicina (2019) și studiile doctorale (2024) la aceeași universitate, cu o teză despre abordări populaționale ale nutriției, calității dietei și comportamentului alimentar. Din 2017 colaborează cu Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai la proiecte de cercetare finanțate de Fundația Volkswagen, EIT Health și Erasmus+. Cercetările sale privesc forța de muncă din sănătate, alfabetizarea în sănătate, nutriția populației și accesul migranților la îngrijiri de sănătate mintală. A publicat articole despre cultura siguranței și experiența asistenților medicali după evenimente adverse, despre adaptarea medicilor din România la pandemia de COVID-19 și despre ghidul național din 2025 pentru atragerea și menținerea personalului din sănătate. În 2025 a primit o bursă a programului L'Oréal-UNESCO „Pentru Femeile din Știință” România.
- Analize